back to black

ai puteri nemasurate si ghimpi in palme.te roade vina si te unge sa ma vezi in groapa cu lei,,..leilor,o leilor...
ai puterea sa ma sugi de putere !!!!!!!!si faci din asta o minunata arma impotriva mea,a calcaielor mele pe care le urasti..ca sunt uscate..
le urasti
ai in tine numai 1

imbracat i

cine esti tu...cine esti tu ma?!?1ce vrei tu ma?!??!ce te produce pe tine maa??!?1cate stele vzi ma tu in ochii aia ai tai intunecati?
am vazut cum mimai..te am vazut cum inecrcai sa ma urci acolo,in cel mai semet dintre varfuri...in cel mai tare dintre cele existente../scare/.
lupta asta are miza,dar sa o vad si eu... pula mea..
cat timp sa mai astept eliberearea de suflete...cand sa spun /cut/ si cand sa mananc din palma unuia?cat sa ma mai doara intre coaste si cand sa mai musc din tine cand nu esti ,ma...
maaaaaaa!!!
ce ai ma cu viata din minele asta de ceara si cacat???
ce te doare ma ,..de nu ma poti intoarce din coma profunda...din coma ta ma...
?!??!
hmmm...
cand spun ca lupt cu suflete-n vant...nu spun prostii...
cand ai sa ma crezi,ai sa ma vezi pe ea.
crucea mea mica si draga.
lupta asta nu are miza
..iar in pula mea.

curata/si eu din

CURATA MOJICIE SA MA BAGI IN PORTBAGAJ...
CAND AM VAZUT LUMINA LUNII SERBEDE.. AM AMUTIT. STATUIA DIN MINE SE SCAPASE PE EA. ERA NOAPTE CAT VEDEAM CU OCHII, ADICA 2 METRI IN FATA SI MAI MULT DECAT ATAT.. MUUULT.. PANA ACOLO UNDE FUSUL!! ORAR ERA ALTUL, SOARELE PE CER, GRAMOFOANELE PE DUCA SI BARBATII PREDISPUSI LA CANCER TESTICULAR..
FARURILE DE LA MASINA ERAU ON, DE CE NU 'LIPSA'.. NU STIU.. TU SORBEAI SAU SCHIMBAI FLUIDE CU STICLA AIA DE MARTINI ROSU?!??!... CE DRACU, MA, GRADELE EI ALCOOHOOLIKALISTICE, ERAU MAI MULTE DECAT GRADELE TEMPERATURII MELE CORPORALE?!?...SI DACA ERAU?..EU CHIAR NU PREZENTAM PIC DE INTERESSSSS??1,..MACAR PT CE URMA SA SE INTAMPLE- PUTEAI SA FACI EFORTUL SUPREM DE A TE PREFACE CA MA AI/ VREI/ IEI PE SUS..
INTENTIA DE A MA REGULA DESCHIS, FARA ZGARCENIE, MA FACEA SA SORB SI EU DIN

DEER STOP

baiete!
bretonul tau se misca in vannt.....
in vantul de iarna..
si ai picioarele inghetate...
ai buzele arse
nu-ti arde de colindat pe dunele albe..
nu-ti arde de mine viu...
du-ma..
taraste ma...
departe..
in paduri oprite in timp..
paduri de apa inghetata si crengi sidefate...
si ia-mi viata acolo...
acolo pe zapada...
acolo
ia-mi viata si insuseste-ti-o....
si arde-mi trupul/
corpul asta de pamant.

ninive cucerit

.....sunt atatea de lamurit in viata mea, incat , daca incerc sa ma adun, pot sa scot 5-10 cuvinte, din care sa se inteleaga ca, daca vreau sa ma destainui, nu am ce sa spun. cu toate astea, vad in ochii mei omul, ala cu probleme de bebe, vaca, ce nu se poate abtine din a gusta florile din peluza ritz-ului, curva ce se vinde, obosita la coltul de strada cel mai expus, barbatul adevarat, dar tacut si inhibat, dar care murmura pe sub mustata ceva de genul "pot si eu, si chiar mai bine...".lumea se invarte, cu o viteza pe care eu, fara sa vreau o interpretez si raportez la viteza altora, never a mea!!
ce daca sunt slab?!?.. asta spunea si cezar cand statea intins intre fructe, cu mana sub cap si cu gandurile expuse in fata degetelor de la picioare... ce daca sunt slab cu mine?!??... era constient ca in fata altora, el parea barbatul care stia ce poate si cat. dar fata de el, ..o, fata de el, nu se putea ridica pe piedestal, nu putea sa se umfle in pene (penele de flamingo sunt atat de gustoase,,), nu putea sa stea dezbracat si sa se priveasca multumit...
lupta cu acele creaturi din fata ta, amagirea ca ele sunt intotdeauna cu un cap mai mici decat tine... crezul ca la un moment dat le vei birui, mofturile si grimasele frontale, ..toate, sunt doar in capul tau, departe de gandirea celor multi, care fac din mobilierul de gradina-salon pedrino, din guma de mestecat- lunete de tras in ciori prapadite si suiste, din mine-tine..
numai cand ma gandesc la noptile de altadata, pline de pudra si smog, licori si ochi domestici care atunci cand ma scrutau stiam ca -mi vor sufletul si nu mana, numai cand....dar ce pot face eu plapandul ca sa schimb asta si sa readuc aia...nimic, nada, niente. chiar si nothing.
lupii au aripi azi, iar eu nici macar blana de vulpe nu mai posed...

enumerari.

sunt multe chestiile care-mi lipsesc acum. sunt multe si marunte.. si fara sa ma simt neterminat, nu pot sa nu-mi rafac firul evenimentelor din viata mea, si sa incerc sa balansez datele si nedatele...
nu am fost un nefericit prin excelenta, dar nici privilegii nenumarate si variate n-am primit de la viata ce rula deasupra capului meu.. nu pot sa admit ca nu se putea mai mult, dar nici sa ma maniez pe.. cine??!?1
imi pare rau doar ca, N-AM AVUT:
poze pe camin, cu chipuri fericite si imbratisati, albume de familie cu note sub fiecare fotografie, iesiri cu parintii, prima dragoste cu sani, camera mea cu mobilier special cumparat, furtunul meu din gradina - unul cu reglaj si cu autorulare, notite scrise pe foi colorate si lasate pe frigider in bucatarie, nopti nedormite si epuizate pe o terasa plina de flori, televizor imens si plin de picture in picure, lenjerie cu forme abstracte aleasa de mine din nu-stiu-ce magazin pentru baieti hip, bicicleta cu portbagaj si spite din otel, rucsac de munte, spatii largi in care sa ma desfasor si pe care sa le consider home - ul meu... si un tata.
am avut insa:

levantate

nu!nu cer iertare celor ce mi vor fusta mai jos de genunchi... si daca pot inca sa mai port asa ceva, luptand cu sustinerea pe tocurile stileto de 16, cu propria mi sustinere...inseamna ca fata mea mai poate rupe tacerea, inca se mai poate "grimasetiza", inca mai poate sa ti dejoace gusturile carnale ce ti saliveaza din suflet - direct pe gulerele albe de casmir, pe cravata silcata, pe piept si pe slitz...
nu mi-e teama de masini cu straluciri de oglinda si nu refuz licori bogat asezonte prin locatii variate si pline de glam...
n-am mai avut demult orgasm..previzibilitatea cantitatii mele de lichid biologic se prea poate ca vine de undeva din departare...si tot acolo se duce..cineva-mi spunea ca usile se inchid si greu pot fi redeschise, cu multa sudoare si exercitiu... of.....si in viata mea intima..usa e inchisa si ferecata si plina de afise care repugna multora.multor barbati..
cat sa mai astept?si pe cine?
e clar..sunt o femeie de 74 de ani,cu probleme. probleme de absenta si inchistare a liberului arbitru..
vie, insa!

acest punct zero al orasului surd

Cu lentile incastrate si zambetul curat din cauza unei paste de dinti minunate…asa am iesit in strada mea, aruncandu-mi peste umar esarfa de pai, pregatindu-ma de asfintit…

Asa am plecat..descultat de sosetele credintei in oameni, in suflete de oameni bombastici si surzi la orice tip de respiratie mi-as etala.. Mergeau dupa mine masini intregi, copaci si pavaje indraznete…incercau sa ma cuprinda, sa mi prinda reactiile, vorbeau intre ele cu o susotire de amalgam(o, si eu stiu din ce se face betonul…cat ingredient, cate…cata pudra alba de var…cat ciment distins si cata apa pura..)

Valurile de asphalt inhalau rasuflarile mele…si cladirile…o, cladirile…

Cladirile astea bonome…pline de oameni, improscate cu vopseluri, rugate sa nu cada…cate stiau ele sa sopteasca una alteia…cata putere aveau asupra peisajului macinat…cata…

Mergeam printre valuri…muscand din marul meu acidic, sugand seva aerului de inserare, propunandu-mi sa ajung acolo unde trebuia.... gandeam cu ochii mari, larg deschisi, pregtiti parca pentru ceva-ul ala nou care se cere da la orice perspectiva surprinzatoare/favorabila…

Da, ochii mei erau pregatiti pentru acel loc, pentru mirosul si paloarea geamurilor, pentru vanzatoarele ce miroseau a vanilie si lapte proaspat, a copturi inmiresmate..erau curiosi sa vada vitrinele perfect laminate, culoarea sortimentelor, sa soarba umbrele gurmanzilor ce se imbuibau cu minunatii..

Am ajuns in locul dorit. Si am intrat spasit, caustic…probabil ca spatiile mici nu mi permit sa mi tin promisiunea de a ma bucura si de locuri nu numai de miresme…..si am intrat….