vecinul meu

zilele trecute, pe strada mea linistita si strajuita de cladiri la dreapta si cladiri la stanga, si a facut aparitia un personaj misterios..
fara sa stiu la ce adresa noua s a mutat, ce hram poarta sau ce l a facut sa si gaseasca habitat tocmai pe strada copilariei mele...am inceput sa i urmaresc miscarile, pasii bine calculati, nonsalanta tacita cu care trecea in fiecare dimineata, la 9 trecute fix, pe langa fereastra mi lustruita si nelimitata ca si suprafata..

azi m am trezit ca de obicei, mi am imbracat hainele costisitoare si ,in fata unei cesti de cafea braziliana, am inceput sa astept,. privind prin fereastra goala, impartiala..stralucitoare si demna in fata soarelui de dimineata..
la 9 si cateva secunde, subiectul a trecut grabit , ca de obicei. purta o pelerina din stofa subtire, cadrilata, pantaloni stilul nemtesc interbelic, o servieta din piele maro, baston cu maciulie argintata..
parul in vand, si pasul bine masurat, m au facut sa ma intreb daca nu cumva, acest personaj intrigant,n a facut o scoala militara secreta, sau macar un curs de port arma..

imbracamintea celor din jur, ne poate intriga sau linisti retina.. stilul vestimentar, fie el eclectic sau corect, imprevizibil sau de o simplitate pura, monocrom sau dirijat de ROGVAIV, ne poate dicta starea si deforma principiile - usor usor, actionand ca un hot de noapte.
personajul pe care eu insumi l am urmarit cu interes pret de zile bune, avea in stilul sau de imbracaminte, ceva din stilul bunicului meu, alura colegului meu de banca din clasele primare, vivacitatea liniilor din vesmintele personajelor masculine din cartile citite in liceu..
incercand o concluzie, imi doresc relaxare vizuala, bun gust si bun simt..imi doresc sa vad - pe strada larga, oameni imbracati interesant, asumat, pe alocuri corect..
vreau sa inteleg ce inseamna lumea buna, cu ce se mananca, ce presupune o cafea la gradena din strada, alaturi de un caine de rasa, cu o carte in mana si o femeie cu miros de vanilie si paciuli in gand..