‘Sunteti chemat de urgenta, maine dis de dimineata, la o intrunire cu tema: viata dumneavoastra e pe fuga, fuga nu e buna, propunem deci sa va linistim printrun program de infasurare. prezenta obligatorie!’
Dis de dimineata, asa cum spunea textul..a trebuit sa ma ridic din pat..sa mi fac patul..sa stau pe pat in timp ce ma imbracam.
Pantalonii mei verzi aveau ei ceva de comentat, ..de vreme ce carourile se scurgeau de pe ei vazand cu ochii…sacoul cel caramiziu ..altadata din catifea…parca nu mai prezenta supletea si textura potrivita..era rigid si mut.
Pantofii rosii stateau dezgustati intr un colt. singuri, atat de singuri…
Papionul maro era de negasit../eu am cotrobait,..dar nu mai aveam timp/..ceasul facea tic..rasuflam greu..
Am plecat fara el, in speranta ca cei prezenti /mai tarziu/ nu mi vor observa parul de pe piept, tuns scurt-scurt,inca vizibil.
Alergam pe strazi disperand si asudand..fara sa am ceva in stomac,ceva in maini..insa cu capul doldora de ganduri si distinse intrebari…
“program de infasurare…ce o mai fi si asta!??! /eu pe fuga, viata pe fuga…/ dar cum ma pot vindeca de asta..urmand un astfel de program..impus sau nu…cu ajutor sau fara….
Si alergam si alergam…monogam prin definitie…celibatar prin statut..
Si modist pe deasupra..curat modist!
Toate strazile aveau sens unic..cladirile erau si ele peste mine..parca mai incovoiate..parca mai zgarie-nor
Masinile au sensul lor pe lumea asta..insa in ochii mei sunt tot masinarii…
Am ajuns!mi am zis, sa nu mai astept liftul!!..sa urc , dara , sa urc..
Ajuns deci, am vazut o stand la o masa, retrasa..parea trista si de neimpacat..
Mi a zambit vag si m-a invitat sa iau loc..
Am simtit catarama ce mi apăsa stomacul gol si suparat..
Mi am dus mana la gat..uitasem ca n am papion..mi am strîns insa camasa ca si cum aveam frisoane..
I am zambit..
Mi a zis ca infasurarea a avut loc…si ca toti m au asteptat..
Am ramas incurcat…gandindu ma cat de multe aveam de facut in alta parte a orasului…cu alti oameni., pentru altii…
M am ridicat si m am uitat in jos la pantofi……..hai ca nu erau chiar asa de rosii…
Am salutat din mers si am plecat…zburand peste scari..
In strada la fel..
In capul meu acelasi vacarm…
Sunt pe fuga dar bine imbracat..
Vreau sa ma relaxez intr o zi..imbracat in pantalonii mei de pajama imprimati cu nori si pui de vrabie.
Si vreau sa sorb.. un strop de nectar….
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu