luni, 29 septembrie 2008

m o d I S T A

Am vazut de curand, mergand pe strada prin gloata pestrita a falnicului oras , un fenomen umblator si viu ce mi a atras atentia intr un mod placut: o femeie bine garnisita: de la pantofi cu toc ametitor, bijuterii opulente finisate de aurari francezi, pudra translucida si unghii exotice, pana la poseta cu catame stralucitoare - totul pus in pagina ca la carte, fara prea multa sfortare.. asa am gandit eu..

A urcat dupa 10 metri de la interceptare - intr un minunat carusel numit masina..un hibrid imens intre o masina de epoca si o naveta aproape spatiala.
.
Aveam sa o revad apoi, pe o terasa minunata in Poiana Brasov, flancata de doi caini de marime mijlocie a caror pedigree..imi scapa pt moment….era la fel de minunata,cu aceiasi liniste aparenta pe chip, sorbind cine mai stie ce...dupa ce bombardament la bauturi fine si colorate am vazut in ultima vreme la tv…

Mi a ramas pe retina..,in creier..pe undeva chipul ei..si mi a tot staruit si intrebarea fireasca..anume - daca linistea se poate cumpara cu bani...si aici ma refer strict la stilul vestimentar al unor femei (pentru ca ,fie vorba intre noi…ele sunt cele vizate in aceasta mica pledoarie pentru branduri si mofturi..

Deasemenea..fara sa vreau..ma pot gandi si la proverbul ala..nu haina il face pe om..si nu mai stiu cum..care cred ca de fapt e o lamentare a vreunui om frustrat, sau a vreunui ganditor din alte timpuri..

Si totusi nu e asa..sau cel putin nu e chiar asa! sa fim seriosi!…

Daca ne gandim numai la istoria fluctuanta a obiectului generic numit costum..la ce a fost_:creat probabil din necessitate ..si pana la ce a ajuns sa fie..adica o marca de distinctie a personalitatii unui individ..o prelungire , daca putem spune asa- a egoului pus pe masa sau chiar in vitrina sufletului…pentru bucuria trecatorilor..si mai putin a respectivului individ..

Si atunci in capul meu se tes panze pe care se brodeaza instantaneu intrebari care nu si vor gasi raspunsul perfect..chiar si dupa un brain-storming facut de inteleptii satului urban.
.
“Pentru cine va imbracati?? Pentru placerea voastra proprie? Pentru a fi atragatoare in ochii unui barbat?? Pentru a obtine aprecierea prietenelor?

A.., si mai am ceva de spus in completarea fotografiei - radiografie de 2 paragrafe incoace:
In garderoba mea exista asa-numitul pardesiu de printesa: din catifea neagra, cu guler inalt, cambrat pe talie sip e urma desfacandu se ca un gogosar, cu aplicatii din dantela si un system de inchidere aproape imposibil, format din circa30 de copci, pe care bunicile noastre le numeau “mosi si babe”. Imi ia cam un sfert de ora sa ies din casa si imi place sa l asortez cu fusta de vrajitoare, tot neagra, din mai multe straturi suprapuse, asezate in asa fel incat sa se vada toate straturile, ca si cum as avea mai multe jupoane, plus cizme negre cu toc si camasa alba pe gat, stilul rusesc. Echipata in acest fel,…reusec sa starnesc admiratia tuturor prietenelor, colegelor si, in general, a tuturor personaelor de sex feminin cu care ma intalnesc, de la manichiurista pana la vanzatoarea din colt….

Si asta nu o spun eu..ci prietena unui prieten apropiat.

Niciun comentariu: